- didahíe
- s. f., art. didahía, g.-d. art. didahíei; pl. didahíi, art. didahíile
Dictionar Ortografic al Limbii Române Pentru Elevi. 2013.
Dictionar Ortografic al Limbii Române Pentru Elevi. 2013.
didahie — DIDAHÍE, didahii, s.f. (bis.; înv.) Predică, cazanie. ♢ p. gener. Învăţătură, morală. [acc. şi: didáhie] – Din ngr. didahí. Trimis de claudia, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 DIDAHÍE s. v. cazanie, cuvânt, omilie, predică … Dicționar Român
cazanie — CAZÁNIE, cazanii, s.f. Predică prin care se explică un pasaj oarecare din evanghelie. ♦ Carte religioasă care cuprinde predici sau povestiri în care se comentează texte evanghelice. – Din sl. kazanije. Trimis de valeriu, 03.03.2003. Sursa: DEX 98 … Dicționar Român
dahiu — dáhiu, ie, dáhii, adj. (reg.) şiret, şmecher, viclean. Trimis de blaurb, 03.05.2006. Sursa: DAR dáhiu ( ie), adj. – Isteţ, şiret, ager. – Mr. daiu. tc. (arab.) dahi (Şeineanu, II, 152; Scriban), cf. ngr. νταγής, alb. dai. – Der. dahie ( … Dicționar Român
predica — PREDICÁ, prédic, vb. I. intranz. (Despre clerici) A rosti o predică. ♢ expr. A predica în deşert (sau în pustiu) = a vorbi degeaba, a da sfaturi cuiva care nu le ascultă. ♦ tranz. A recomanda ceva cu insistenţă; a răspândi, a propaga idei,… … Dicționar Român